marți, 7 februarie 2017

România mea



Încă odată se dovedeşte că românul se uneşte la greu. În aceste zile în care cei care au fost puşi să ne conducă ne-au sfidat urmărindu-şi doar interesele meschine care nu au nimic în comun cu statul de drept, cu democraţia, cu libertatea şi independenţa justiţiei, populaţia româniei a redevenit un popor unit. Am ieşit parcă dintr-o ladă uitată pe undeva şi pe care începuse să se depună praful şi nepăsarea, am ieşit la lumină  mai frumoşi ca oricând. Demonstrănd că în piepturile noastre mai bate o inimă de dac şi mândria noastră de români, urmaşi ai unor mari eroi, nu se stinge aşa uşor.
Ne-am adunat cu toţii zi de zi, seară de seară, mânaţi  de conştiinţă şi de dorinţa de a nu lăsa România să mai fie călcată în picioare şi batjocorită, arătată cu degetul de întreaga lume şi trimisă iar în fruntea celor mai urâte clasamente privind corupţia, hoţia ş.a. 

Sute de mii de oameni pe ale căror feţe nu se vedea culore politică, nu se puteau citi interese proprii, manipulare sau dorinţe ascunse. Pe feţele lor se putea citi doar atât „ÎMI PASĂ”. Acest instinct i-a făcut să reacţioneze. Iar ce a urmat este de poveste. O poveste frumoasă pe care am scris-o în carţile de istorie, o poveste care a făcut înconjorul lumii, iar acum suntem arătaţi ca exemplu bun, suntem pe buzele tuturor, toate ţările ne privesc cu respect. Unitatea românilor a întrecut orice aşteptare. Cetăţeni de toate vărstele, taţi cu copii pe umeri, mame cu copii în braţe, oameni trecuţi prin viaţa şi ancoraţi în realitatea zilelor în care trăim, alţii care abia acum încep viaţa. Oameni care nu s-au văzut niciodată, dar care acolo se manifestau la comun ca într-o mare familie. Cetăţeni civilizaţi, respectabili şi responsabili. Solidaritate şi din rândul celor care din diferite motive nu au fost acolo, în pieţe. 

Nu este un război, nu este o luptă, nu este manipulare, nu este dezbinare, aşa cum unii dintre ai noştri conducători au urmărit de-a lungul timpului, să dezbine şi să domine. Este regăsirea spiritului civic şi cetăţenesc, a curajului şi a demnităţii românului. Suntem un popor breaz şi deloc prost, ba spre surprinderea unora putem chiar să gândim, nu avem nici gura şi nici urechile astupate. Ne strigăm indignarea şi nemulţumirea cu privire la ce se întâmpă în ţărişoara noastră.
Este un pas mare pe care l-am făcut şi am arătat că existăm, suntem treji şi uniţi la nevoie. Un popor puternic este un popor unit. Unit sub acelaşi ţel: al dreptăţii. Cerem să fim respectaţi şi ascultaţi, să fim reprezentaţi cu cinste şi corectitudine, voia noastră să fie mai presus decât orice alte interese.  Suntem cetăţeni oneşti, care nu doresc decât binele şi bună stare în ţară. Nu vom înceta să luptăm pentru aceste principii, nu ne vom lăsa doborâţi de nimeni şi nimic, aceasta este lupta noastră, o luptă din care avem obligaţia să ieşim învingători. Altfel vom da socoteală copiilor şi nepoţilor noştri.
Am fost mereu mândru că sunt romăn, nu m-am îndoit niciodată de acest popor, nu am vrut niciodată să las ţara şi să nu mă mai întorc, iar voi, dragi români, nu m-aţi dezamăgit!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu