Unele persoane atunci când pleacă din viața noastră sting și lumina. Nu
ne rămâne decât să deschidem larg poarta sufletului, să îl airisim, să
facem ordine și să primim pe altcineva în el care să reaprindă lumina
din noi. Doar în pace şi şi nu în furtună sau crivăţ poate rămâne
făclia aprinsă în noi.
Prin fotosinteza iubirii sufletului îi cresc aripi. Roua de iubirie îl deschide ca pe un boboc de trandafir. Ea înmiresmează existenţa noastră cu iz de flori cereşti.
Prin fotosinteza iubirii sufletului îi cresc aripi. Roua de iubirie îl deschide ca pe un boboc de trandafir. Ea înmiresmează existenţa noastră cu iz de flori cereşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu