Un nou inceput

Fiecare început de an este ca un nou start pentru fiecare. Este punctul de plecare în ceea ce dorim să facem. Pentru că fiecare început de an aduce în primul rând speranțe. Speranța că anul nou va fi mai bun decât precedentul. Apoi ne facem planuri.  Realizăm cât de repede se scurg anii. Este gândul care nu îmi dă pace. Sunt tot mai departe în ani de copilărie. Ce nostalgic…

Privesc spre viitor și nu știu ce mă așteaptă. Dar știu ce îmi doresc. Un amalgam de planuri, dorințe și obiective se nasc în mine. În primul rând îmi doresc să nu refuz nicio provocare sau șanșă. Vreau să trăiesc fără regrete și să experimentez cât mai mult. Vreau ca în ultima parte a vieții să fiu împăcat cu tot ce am făcut și să nu regret că mi-a scăpat ceva. Vreau să folosesc timpul în avantajul meu. Să nu-l irosesc făcând lucruri inutile sau făcând păcate.

Să îți faci timp pentru tine, pentru micile bucurii, pentru nevoile tale înseamnă să te respecți. Să îți faci timp pentru perosana iubită, înseamnă să faci cea mai frumoasă declarație de dragoste.  Să faci o faptă bună înseamnă să îți faci un loc în cer.

Viața este primul dar primit de la Dumnezeu prin părinți. Timul este un alt dar, el este cel care ne cheamă mereu. Ne cheamă la a trăi, ne cheamă la a împlini, la fapte, la bucurie, ne cheamă la viața veșnică. Este busola care nu ne lasă să rătăcim.  

Să folosim timpul ce ne stă în față cu folos, să-l trăim în bucurie, cu mulțumire și cu iubire. Să nu-l ținem doar pentru noi. Să-l oferim celor care au nevoi. Să-l hrănim cu rugăciuni. Să-l apreciem la valoarea lui și să ”profităm” de el. Să trăim azi ce e de trăit, mâine nu știm ce ne mai rezervă timpul.

Să trăim cu timp și fără timp în credință. 

(Calin Perte)

Gânduri

Îmi voi aminti de fiecare dată când cad să mă ridic,
că durerea de azi este lecția de mâine,
că acolo unde oamenii aruncă cu pietre, Dumnezeu mângâie,
că la rău se răspunde doar cu bine,
că singura armă este iubirea,
și ținta mea este mântuirea.

Prin dor te țin de mână ne-ncetat

Trec zile una după una
Și nopțile-s mai lungi,
De tine n-am mai auzit de mult.
Se mai aud doar pașii tăi ce au plecat în grabă.

Odor de dor în inimă așezat,
Culcuș de amintiri,
Cu grijă adunate
Din sinergia clipelor cu tine,
E tot ce mi-a rămă.
Te văd în tot ce mișcă
Și te simt în tot ce-ating,
Tu ești în toate,
Și cel mai bine-ți șade-n sufletul meu.

Călin Perțe

Vă urez cu drag

Iată vin și c-o urare,

Să vă fac la fiecare.

Anul nou să vă găsească

Fericiți nevoie mare

Și-mpăcați cu fiecare.

Iar în anul care vine

Să sporiți în fapte bune.

În iubire să domniți.

Și de griji să vă lipsiți,

Să rămâneți veșnic tineri.

Ca ștejarii de puternici.

De bucate să aveți parte,

Mesele tot încărcate.

Să trăiți cu cumpătare,

Veseloși le duceți toate.

Munca rodnică să fie.

Răul ducă-se-n pustie.

Negreșit să tot iertați,

Ce e urât să uitați.

În lumină dăinuiți.

Dumnezeu vă miluiască

Cu iubirea Sa cerească.

Raiul să vă fie casă

Și în Cer și pe Pământ.

La mulți ani!

 

Perțe Călin 

 

Rugăciunea, medicamentul cel mai bun

Reuşeşti să înţelegi suferinţa doar trăindu-o. Prin ea ne curăţim şi ne împrospătăm. Am crezut de prea multe ori că nimic nu mă poate îngenunchia, că pot să trăiesc doar pe culmi, că totul stă în puterea mea. Însă pe parcurs am înţeles că pot să fiu şi vulnerabil, că tăria vine doar de la Dumnezeu, că oamenii sunt făcuţi şi să sufere că să îndrepte sau să se apropie de Dumnezeu. Că viaţa este o luptă şi iubirea o alegere. 

  Acum ştiu că o inimă oricât ar fi de zdrobită se vindecă în timp. Ea trebuie tratată cu multe lacrimi, cu multe păreri de rău, cu multă durere, apoi cu oameni noi, cu alte zâmbete, cu alte îmbrăţişări.

 Răul cel mai mare nu este să greşeşti, ci să nu înveţi din greşeli, să persişti în ele. Regret greşelile făcute şi faptul că au pricinuit suferinţă. A fost lecţia cea mai dură pe care am învăţaţ-o şi singura care nu a intrat doar în cap ci şi în suflet. 

Am trecut peste iertând, în primul rând pe mine. Apoi acceptând situaţia şi rugându-mă în egală măsură să depăşesc obstacolul şi să învăţ ce e de învăţat.

Lacrimile pe care nu le vărsăm la timp se adună în noi şi la un momentdat se pot transforma într-un tsunami care poate nimici tot ce cu dragoste am sădit în suflet şi în relaţiile cu cei de lăngă noi. Azi pot să zâmbesc şi să văd soarele şi datorită lacrimilor. Ele au fost unghuient pe chipul meu. 

În lacrimi rodul iubirii este bogat.