Pierdem oameni dragi pe care
îi iubim din tot sufletul doar pentru că suntem prea orbi să ne dăm
seama sau să apreciem cât de mult înseamnă acea persoană pentru noi.
Îi pierdem și puțini sunt cei care mai au șansa să îndrepte răul făcut. Majoritatea ne păcălim singuri că ne-am învățat lecția și nu o să se mai întâmple. Spunem că așa a trebuit să fie. Nu, este o iluzie. Am ratat momentul să ne trezim, să ne scuturăm, să ne adunăm gândurile și energia, să renunțăm la a lupta pentru nimicurile de zi cu zi și să luptăm pentru omul care este al nostru deja. Să luptăm pentru acel suflet pe care îl iubim, așa cum am făcut-o la început. Să nu uităm să fim romantici, înțelegători, spontani, blânzi, iubitori, respectuoşi şi recunoscători.
Îi pierdem și puțini sunt cei care mai au șansa să îndrepte răul făcut. Majoritatea ne păcălim singuri că ne-am învățat lecția și nu o să se mai întâmple. Spunem că așa a trebuit să fie. Nu, este o iluzie. Am ratat momentul să ne trezim, să ne scuturăm, să ne adunăm gândurile și energia, să renunțăm la a lupta pentru nimicurile de zi cu zi și să luptăm pentru omul care este al nostru deja. Să luptăm pentru acel suflet pe care îl iubim, așa cum am făcut-o la început. Să nu uităm să fim romantici, înțelegători, spontani, blânzi, iubitori, respectuoşi şi recunoscători.
Să ne îndrăgostim în fiecare zi de aceeaşi persoană făcându-o şi pe ea să se
îndragostească de noi. Și nu să ne culcăm pe o ureche considerând că
”cetatea” odată cucerită nu mai poate fi pierdută.
Și să nu avem impresia că persoana de lângă noi ne iubește doar pentru că suntem noi pur și simplu și nu pentru cum suntem. Prin felul în care ne purtăm apropiem sau îndepărtăm omul drag.
Nimic nu ne permite să fim indiferenți, egoiști, arțăgoși, insensibili.
Cele mai dureroase despărțiri sunt cele pe care le anticipi, când consideri că nu mai poți, că ai nevoie de o pauză, că faci prea multe sacrificii. Și în acele momente îți apare în gând ideea că trebuie să faci ceva, să îndrepți cumva lucrurile. Ești conștient că poți să schimbi situația, dar nu ai suficientă voință. Sau pui orgoliul înaintea sentimentelor. Și atunci nu faci nimic. În loc să privești omul tău în ochi și să îi spui: ”Suntem doi proști care se iubesc, hai să renunțăm la orgoliu și să punem iubirea mai presus de orice.” O spui tu, nu aștepți să o spună celălalt. De la tine vine schimbarea.
O/îl iubești? Arată-i! Astăzi, mâine s-ar putea să fie prea târziu. Chiar cu riscul de a părea nebun. În iubire nebunia poate fi frumoasă. Nu te complace în situația ”merge și așa”. Nu uita să răzi, să te joci, să spui în gura mare ”TE IUBESC!”. În fond despre asta este iubirea: momente unice.
Îndrăgosteala poate ține puțin,dar iubirea dacă o uzi în fiecare zi ține pentru totdeauna.
Pentru omul pe care îl iubești trebuie să lupți în fiecre zi. Nu doar până îl cucerești, o lună, două trei, un an…Ci în fiecare zi. Să spui des ”te iubesc” și să o demonstrezi prin fapte. Fără teama că ești ridicol. În iubire ridicolul nu există. Fă-le până încă se poate. Suntem prea mulți, cei care am pierdut persoane dragi doar pentru că am fost prea orbi să vedem cât de mult înseamnă pentru noi.
Și să nu avem impresia că persoana de lângă noi ne iubește doar pentru că suntem noi pur și simplu și nu pentru cum suntem. Prin felul în care ne purtăm apropiem sau îndepărtăm omul drag.
Nimic nu ne permite să fim indiferenți, egoiști, arțăgoși, insensibili.
Cele mai dureroase despărțiri sunt cele pe care le anticipi, când consideri că nu mai poți, că ai nevoie de o pauză, că faci prea multe sacrificii. Și în acele momente îți apare în gând ideea că trebuie să faci ceva, să îndrepți cumva lucrurile. Ești conștient că poți să schimbi situația, dar nu ai suficientă voință. Sau pui orgoliul înaintea sentimentelor. Și atunci nu faci nimic. În loc să privești omul tău în ochi și să îi spui: ”Suntem doi proști care se iubesc, hai să renunțăm la orgoliu și să punem iubirea mai presus de orice.” O spui tu, nu aștepți să o spună celălalt. De la tine vine schimbarea.
O/îl iubești? Arată-i! Astăzi, mâine s-ar putea să fie prea târziu. Chiar cu riscul de a părea nebun. În iubire nebunia poate fi frumoasă. Nu te complace în situația ”merge și așa”. Nu uita să răzi, să te joci, să spui în gura mare ”TE IUBESC!”. În fond despre asta este iubirea: momente unice.
Îndrăgosteala poate ține puțin,dar iubirea dacă o uzi în fiecare zi ține pentru totdeauna.
Pentru omul pe care îl iubești trebuie să lupți în fiecre zi. Nu doar până îl cucerești, o lună, două trei, un an…Ci în fiecare zi. Să spui des ”te iubesc” și să o demonstrezi prin fapte. Fără teama că ești ridicol. În iubire ridicolul nu există. Fă-le până încă se poate. Suntem prea mulți, cei care am pierdut persoane dragi doar pentru că am fost prea orbi să vedem cât de mult înseamnă pentru noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu