În lipsa ta am înțeles ce-nseamnă dorul, un mister căruia până acum nu-i înțelegeam progunzimea. M-ai făcut să învâţat de ce acest cuvânt este aşa de intens. De ce, de dor, uneori simți că te sufoci. De ce, de dor, eşti în stare să faci cele mai nebuneşti lucruri. De ce, când ţi-e dor, simţi că tu eşti prea mic, camera e prea mică, lumea e prea mică. De ce aerul se comprimă, iar ţie-ţi vine să alergi de nebun, poate, poate uiţi de dor. Nimic nu a reuşit să mă încarce emoţional mai tare ca şi DORUL de tine. E greu să definesc în cuvinte ce înseamnă "mi-e dor de tine.." doar sufletul meu ştie cu adevărat ce înseamnă asta.
Poate că dorul este un sentiment de egoism, că mi-e dor de mine cum mă
simţeam lângă tine, de felul în care mă făceai tu să mă simt, să
trăiesc, să zâmbesc...Dar ştiu sigur că dorul este efectul dragostei. Şi
deşi este sentimentul cel mai frustrant este şi cel mai frumos. Este la
fel de frumos ca şi dragostea.
Acest sentiment de dor mă face uman, mă face să cred că am şi eu ceva frumos în mine. Ce paradox, nu? El mă face să mă simt bun deşi îmi face emoţional cel mai mare rău. Dorul este cel care mă leagă pentru veşnicie de tine. Dorul mă face mereu să te caut în suflet, în minte, în amintiri, în gânduri, în rugăciuni, în zâmbete, în lacrimi, în ploaie. Și-n toate ești. Icoana ta este imaginea de fundal a întregii lumi.
Dorul de tine este o manifestare a iubirii, iar iubirea nu poate fi limitată în timp! Cum pot să spun că te voi iubi doar cât vei face aia, sau vei fi acolo, sau orice altceva? Timpul nu mistuie dorul, vei domni mereu în sufletul meu.
Dorul este un chip al iubirii care așteaptă, care caută pe cel dorit, care nu se stinge până când nu-și revarsă toată afecțiunea în sufletul celui iubit. Dorul din mine urlă, este foarte puternic şi mă face să îmi exprim dorinţa de a te avea aproape. Dorul este amprenta lăsată de tine în sufletul meu. Tot ce am trăit cu tine retrăiesc clipă de clipă, revăd toate momentele cu tine. Dorul este suferinţa de a nu te avea alături, ci doar în suflet şi rugăciuni.
Dacă mi-e dor eşti veşnică. Dacă te iubesc sunt veşnic. Dacă avem amintiri, atunci le avem ca să învăţăm să iubim pe baza experiențelor trecute!
Mi-e dor...și iar mă rog.
Acest sentiment de dor mă face uman, mă face să cred că am şi eu ceva frumos în mine. Ce paradox, nu? El mă face să mă simt bun deşi îmi face emoţional cel mai mare rău. Dorul este cel care mă leagă pentru veşnicie de tine. Dorul mă face mereu să te caut în suflet, în minte, în amintiri, în gânduri, în rugăciuni, în zâmbete, în lacrimi, în ploaie. Și-n toate ești. Icoana ta este imaginea de fundal a întregii lumi.
Dorul de tine este o manifestare a iubirii, iar iubirea nu poate fi limitată în timp! Cum pot să spun că te voi iubi doar cât vei face aia, sau vei fi acolo, sau orice altceva? Timpul nu mistuie dorul, vei domni mereu în sufletul meu.
Dorul este un chip al iubirii care așteaptă, care caută pe cel dorit, care nu se stinge până când nu-și revarsă toată afecțiunea în sufletul celui iubit. Dorul din mine urlă, este foarte puternic şi mă face să îmi exprim dorinţa de a te avea aproape. Dorul este amprenta lăsată de tine în sufletul meu. Tot ce am trăit cu tine retrăiesc clipă de clipă, revăd toate momentele cu tine. Dorul este suferinţa de a nu te avea alături, ci doar în suflet şi rugăciuni.
Dacă mi-e dor eşti veşnică. Dacă te iubesc sunt veşnic. Dacă avem amintiri, atunci le avem ca să învăţăm să iubim pe baza experiențelor trecute!
Mi-e dor...și iar mă rog.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu