Viata cu soare si ploaie

Trec zile în care nu facem nimic decât să ne ascundem de ploaie,

Iar în alte zile ne plângem că prea mult soare ne bate în geam

Şi chipurile, nu ne permite  să facem nimic...

Dar nici o zi nu trece fără să lase în urmă ceva,

Nisipul ce din clepsidra vieţii s-a scurs

În timpul pierdut plângându-ne că norii s-au rupt,

Ori că prea mult soare ne asudă şi stând.

Ce trist, căci la finalul vieţii, vom cere cu îndurare,

Să mai cadă din cer peste noi o ploaie,

Ori soarele de mâine să ne găsească-n picioare. 

Călin Perţe