luni, 9 ianuarie 2017

Nemiloasa iarnă își poartă cununa



Natura e din nou mireasă
Sub voalul alb ca de mătasă.
Viscolul îi face cale,
Cerul martor stă de veghe.
Pomi cu flori mărgăritare
Şi lumini de felinare,
Fac o lume ca de basme.
Negura nopţii o cuprinde-ndată,
Şi crivăţul ţipă, nemilos înhaţă
Întreg orizontul, dealuri şi câmpie.
Case împodobite la fereşti cu flori,
Streşini cu ghirlande mari şi colorate
Cu gândul te poartă la ce-a fost odată.
Pe străzi e pustiu,
Rar vezi câte un om,
Iar căldură simți doar în ochii lor. 

Călin Perțe

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu